Uitați de haine scumpe și ceasuri Rolex: acum este la modă să investiți în educație și sănătate!

Să ai o geantă Louis Vuitton, un Bugatti de câteva milioane de dolari, sau un Rolex strălucitor − toate acestea sunt elemente care indică faptul că faci parte din elita bogaților.

Dar astfel de extravaganțe sunt din ce în ce mai rar întâlnite în rândul persoanelor bogate. Aceștia cheltuiesc sume exorbitante pe securitate şi intimitate, schimbând casele luxoase pe unele din cartierele ascunse de Google Street View.

Într-o epocă în care consumul de masă înseamnă că atât clasa superioară, cât şi clasa de mijloc, își pot permite același brand de lux, cei bogați sunt forțați să renunțe la bunurile materiale.

Cercetătoarea Elizabeth Currid-Halkett numeşte acest fenomen „consum invizibil” spre deosebire de „consumului vizibil”, un termen folosit pentru a indica statutul social al elitelor din alte timpuri.

Faptul ca îţi etalezi lucrurile scumpe nu mai este sinonim cu a fi om bogat. În special, în Statele Unite, unde 1% din populație cheltuie mai puțini bani pe bunuri materiale, începând cu anul 2007.

Este o tendință în creștere nu numai în rândul milionarilor și miliardarilor, dar şi în rândul „clasei aspiraţionale”, după cum o numește Currid-Halkett.

„Această nouă elită își consolidează statutul prin dobândirea de cunoștințe și prin construirea unui capital cultural, scrie Currid-Halkett. „Bogații investesc mult mai mult în educație, pasiuni și sănătate – toate acestea sunt nevăzute, dar costă de multe ori mai mult, decât orice geantă pe care o persoană de clasa mijlocie și-o poate permite.”

Acest consum invizibil, trece neobservat de clasa de mijloc, dar o altă elită îl sesizează, fapt ce îi deosebește de ceilalți.

Currid-Halkett spune că astfel „cei aleși” observă acest capital cultural al semenilor lor. Acest lucru nu ar putea să o facă prin intermediul bunurilor materiale.

Să dai dovadă de cunoștințe vaste, înseamnă să exprimi acest capital cultural, oferind unei persoane o pârghie de a urca pe scara socială şi de a stabili anumite legături.

Jurnalistul J.C. Pan descrie modul în care părinții încearcă să arate clasa socială a copiilor lor:

„Aceștia cumpără copiilor speciale produse de îngrijire, îi iau în călătorii în Galapagos și, cel mai important, le oferă toate posibilitățile în ceea ce privește educația − grădinițe de elită, mediatori, accesul la cele cele mai bune universități. În 2014, 1% din elită, a cheltuit cu 860% mai mult decât media națională pe educație.”

Gândiți-vă la familiile bogate care cheltuiesc milioane pentru a trăi mai aproape de cele mai bune școli din țară sau cei care sunt dispuși să plătească 60.000 dolari pentru a zbura cu un avion privat pentru a face cunoștință cu instituția în care vor învăța copii lor – cu alte cuvinte investesc în educație, sperând să-și asigure copiii cu un viitor de succes.

De multe ori şi părintii investesc în propriile cunoștințe, muncind tot timpul. Acesta este doar un alt mod mai modern de a accentua statutul social. După cum menționează Currid-Halkett: „Pentru clasa aspiraţională de astăzi, acest consum asigură şi menține statutul social.”

Există un alt element care arată statutul înalt – sănătatea și frumusețea.

Anul trecut, analistul Financial Times, Simon Cooper, a scris: „Elita culturală cheltuie puțin în ceea ce privește produsele cosmetice, dar face multă mișcare deoarece consideră că corpul lor (precum alimentele) ar trebui să arate natural.”

„Corpul tonifiat, exprimă viziunea asupra lumii: Chiar şi timpul liber trebuie să fie productiv. În loc să meargă la mall-uri, membrii acestei clasei îşi povestesc drumețiile de familie pe Facebook.”

Să te lauzi cu mașini și bogății materiale, este considerat un semn de prost gust de către elita actuală.

Poate că în viitorul apropiat elementele distinctive ale unui milionar nu vor mai fi avioanele personale, ci diplomele și bicepșii de oțel.

Ce ziceți de această perspectivă?