Starea emoțională a copiilor aduși la limită este o problemă nevăzută, despre care nu se discută… Asta e o tragedie ascunsă.

Copiii noștri sunt atât de diferiți! Unul e plinuț și tăcut, altul e rușinos și timid, altul e îndrăzneț și gălăgios, altul e supărăcios și emoționat…

Este ceva minunat în faptul că ei pot să râdă cu poftă și să plângă din cauza unor lucruri mărunte… Capacitatea de a-ți manifesta trăirile interioare este minunată și admirabilă, anume de asta duc lipsă mulți maturi. Cu atât mai mult că e mai bine să-și exprime copilul nemulțumirea decât să o țină ascunsă în sufletul său.

© DepositPhotos

Problemele de educație și dezvoltare a copiilor ocupă un loc important în preocupările oamenilor contemporani. Noua generație de copii este practic lipsită de o copilărie sănătoasă, ei fiind într-o stare emoțională deplorabilă, asemenea celor maturi.

© DepositPhotos

Problemele educației copiilor

La vârsta preșcolară, dar și în primii ani de școală, problemele copiilor încep și se termină acasă. Atunci părinților le revine sarcina să rezolve aceste probleme, nu să le camufleze sau să le ignore. Mama și tata sunt în primul rând părinți, abia apoi prieteni. Copiii trebuie asigurați cu lucrurile de care au nevoie, nu pe care pur și simplu și le doresc.

Părinții din ziua de azi sunt oameni preocupați de lucruri extrafamiliale. Când se ciocnesc de o problemă a copilului, ei încearcă fie să o ignore, fie să-l facă pe copil să o ignore. Suferința copilului provocată de această lipsă de atenție poate fi acoperită de o jucărie nouă, dar asta e o doar o soluție temporară. Mai mult decât atât, în acest fel copilul devine răsfățat și începe să se comporte de parcă toată lumea îi este datoare cu ceva. La toate acestea se adaugă și alimentația nesănătoasă și lipsa de activitate fizică.

© DepositPhotos

La prima vedere toți sunt mulțumiți: nimeni nu plânge, datoria de părinte pare să fie îndeplinită… Dar urmările sunt catastrofale! Această liniște aparentă ascunde în sine o bombă cu ceas: anxietatea. Copilul începe să devină dependent de astfel de gesturi, pe care o percepe ca pe sentimentul iubirii. Dragostea pentru el devine mecanică, nu sentimentală și sufletească. Lipsa de emoții în comunicarea cu copilul are urmări grave pentru starea sa emoțională.

© DepositPhotos

Pentru un copil e ceva normal să-și exprime abundent emoțiile! Nu îl inhibați, nu îl puneți în fața calculatorului doar de dragul de a avea un moment de liniște… Părintele trebuie să educe copilul cu dragoste, învățându-l și înțelepciunea emoțională.

Anxietatea copilului se manifestă prin frici inexplicabile, iar drept urmare el devine dezorganizat, deprimat, neîncrezut.

Peste 5 ani copilul devine adolescent. Dacă părinții nu au fost implicați în educația sa când era mic, cel mai probabil el va deveni fie un tânăr depresiv și nervos, fie unul zbuciumat și pretențios, care va face totul ca să-i fie îndeplinite în continuare toate dorințele. Evident cele două scenarii vor aduce multă suferință părinților și însuși copilului.

© DepositPhotos

Dar există și o altă cale. Și nu este vorba de niște instrumente know-how de acțiune psihologică. Ne referim la un adevăr care este prezent în noi până în măduva oaselor! Orice schimbare trebuie să o începi cu tine însuți: să vii la timp de la serviciu, să ai discuții zilnice cu copilul, să îl ajuți să se dezvolte, să îi asiguri un regim normal, să înveți să-l refuzi și să-i explici motivele, să îl implici în treburile din gospodărie etc. Cu alte cuvinte – să devii un părinte!

Atenție, nu vă îndemnăm să deveniți un părinte super-strict! Toate acestea îl vor ajuta să conștientizeze că familia chiar are nevoie de el. Micile eșecuri pe care le va face vor fi o repetiție excelentă pentru viața matură, care, se știe, nu este niciodată lipsită de greșeli.

© DepositPhotos

Lăsați-i pe copii să se “plictisească”! Adică nu îi lăsați să stea ore în șir în fața televizorului, calculatorului sau telefonului mobil. Simțind pe pielea sa această “plictiseală” copilul va începe să-și caute interese și va descoperi lucrurile care într-adevăr îi plac și în care el are talent.

E foarte important să fiți un părinte mereu accesibil pentru copil, astfel încât să-l învățați să gestioneze supărarea, enervarea, furia. Zidiți o relație cât se poate de interactivă cu copiii voștri cât încă nu e prea târziu!

© DepositPhotos

Problemele educației copiilor vor ocupa întotdeauna un loc important în societatea noastră. Poate aceste recomandări nu vă vor face să schimbați lumea, dar să nu uităm că copiii noștri sunt o “lume” aparte pentru noi, deci efortul se merită pe deplin!

error: Content is protected !!