Oamenii care fac rău trăiesc bine, iar oamenii buni sunt mereu copleșiți de probleme: o parabolă înțeleaptă

Cine dintre noi nu s-a gândit măcar o dată la nedreptățile vieții? Îți deschizi sufletul unui om și el te trădează. Ai grijă de cineva, iar acesta profită de bunătatea ta. De ce nimeni nu observă și nu apreciază faptele bune? Oamenii închid ochii și le ignoră.

De ce pentru dorința sinceră de a ajuta, suntem scuipați în față? Oare merităm un astfel de comportament? Mai trebuie să facem fapte bune? Se merită?

Această parabolă va răspunde la toate întrebările care ne macină. Cât este de pătrunzătoare și adevărată!

Odată, la ușa unui bătrân înțelept, a bătut o tânără care, cu lacrimi în ochi, și-a spus povestea.

– Nu știu cum să trăiesc mai departe… − spuse ea cu voce tremurândă. – Toată viața mea, m-am comportat cu oamenii așa cum aș fi vrut ca ei să se comporte cu mine. Eram sinceră și deschisă cu ei. Am încercat să-i ajut, fără să aștept ceva în schimb. Dar, drept răspuns, am primit doar răutate și batjocoră. Mă doare foarte mult și sunt foarte obosită. Spuneți-mi, ce să fac?

Înțeleptul a ascultat-o cu răbdare și apoi a spus:

– Dezbracă-te și plimbă-te goală pe străzile orașului.

– Îmi pare rău, cred că glumiți! strigă ea. Dacă ies în stradă dezbrăcată, toată lumea va râde de mine și mă va batjocori!

Înțeleptul s-a ridicat brusc, a deschis ușa și a pus o oglindă pe masă.

– Îți este rușine să ieși dezbrăcată, dar dintr-un anumit motiv nu te temi să te plimbi prin lume cu sufletul dezgolit! Ai deschis ușa sufletului tău. Le permiți tuturor să intre în sufletul tău! Dar sufletul este o oglindă și de aceea ne putem vedea în sufletul altor oameni. Și dacă acești oameni văd că ai un suflet altfel decât sufletul lor plin de răutate și vicii, ei încearcă să te calomnieze, să te umilească, să te ofenseze. Nu toată lumea are curajul să recunoască faptul că cineva este mai bun decât el.

– Cum ar trebui să procedez în acest caz? Cum pot schimba această situație dacă nu depinde nimic de mine? – a întrebat fata.

– Vino cu mine. Vreau să îți arăt ceva… Aceasta este grădina mea. De-a lungul anilor, aceste flori înfloresc și am grijă de ele. Dar ele nu ar fi înflorit niciodată pentru cineva care nu le îngrijește.

– Învață de la natură. Privește aceste flori minunate și fă precum ele – deschide-ți sufletul doar oamenilor buni. Fugi de acei care rup petalele. Buruienile cresc mai bine decât florile și nu poți face nimic cu asta.

– În lume există multă murdărie și răutate. Dar dacă cineva vrea, poate să rămână curat… Fii sinceră cu tine însuți și cu cei din jur. Nu uita: nu arunca perle porcilor. Nu va fi de folos nici lor și nici ție.