O parabolă orientală despre valori: „Prima soție este sufletul nostru…”

Era odată un sultan care avea 4 soții. Toate erau frumoase și deștepte, însă cel mai mult el o iubea pe a patra, care era cea mai tânără, binevoitoare și gingașă. Bărbatul o îmbrăca în rochii scumpe, îi dăruia bijuterii prețioase și o alinta în diferite moduri.

Sultanul o adora și pe cea de-a treia soție care era de o frumusețe rară. O lua mereu cu el atunci când pleca în alte țări, deoarece îi plăcea când cei din jur îi admirau frumusețea, deși avea temerea că l-ar putea părăsi pentru altul.

Sultanul o iubea și pe cea de-a doua soție care era cea mai deșteaptă și răbdătoare: i se putea adresa oricând avea vreo problemă, iar găsea mereu soluții.

Prima lui soție era cea mai în vârstă, dar și cea mai devotată; făcea orice pentru ca soțul său să devină bogat și mai influent. Dar sultanul n-o iubea, nu-i acorda nicio atenție, deși ea îl iubea foarte mult…

Dar iată că într-o bună zi sultanul s-a îmbolnăvit. Și atunci a început să se gândească la viața sa: „Acum am 4 soții, dar mai apoi voi fi singur!” Și atunci a întrebat-o pe cea de-a patra soție:

– Ai fost întotdeauna preferata mea. Ți-am oferit tot ce aveam mai bun, am avut mereu grijă de tine. Acum aș vrea să te întreb: ai fi gata să mergi cu mine în lumea întunecoasă?

– Nici nu te gândi! – i-a răspuns soția și a plecat.

Aceste cuvinte l-au rănit foarte mult pe sultan, dar a decis s-o cheme și pe a treia soție:

– Toată viața te-am admirat! Acum aș vrea să te întreb dacă ai fi gata să mergi cu mine pe lumea cealaltă?

– Sigur că nu! Viața mea continuă, nu este exclus că îmi voi găsi un alt soț. – i-a răspuns ferm soția.

O astfel de durere nu a mai simțit în viața lui. Dar a decis să-i adreseze aceeași întrebare și celei de-a doua soții:

– M-ai ajutat de fiecare dată, ai fost cel mai bun susținător al meu. Acum aș vrea să te întreb dacă ai fi gata să mergi cu mine în ceruri?

– Îmi pare rău, dragul meu, dar de data aceasta nu-ți pot fi alături. Pot să-ți promit doar că te voi petrece așa cum meriți.

Sultanul era foarte trist. Dar, la un moment dat, a auzit o voce:

– Eu sunt gata să merg cu tine oriunde, îți voi fi mereu alături!

Sultanul a fost foarte surprins să o vadă lângă el pe prima sa soție care era și ea foarte tristă. Atunci bărbatul i-a răspuns.

– Doar acum am înțeles că trebuia să am mai multă grijă de tine…

Toți avem câte 4 soții. A patra este corpul nostru. Oricât de mult ne vom strădui să arate perfect, acesta nu va merge cu noi. A treia soție este munca, statutul și banii noștri care tot vor rămâne aici. A doua soție reprezintă familia și rudele. Ei ne ajută și ne susțin toată viața, dar nu ne vor însoți.

În timp ce prima soție este sufletul nostru, pe care majoritatea dintre noi îl ignoră în goana după valorile materiale, influență, bogăție și plăceri. Însă, chiar și așa, doar sufletul nostru este ceea ce ne aparține cu adevărat.

error: Content is protected !!