Nu-i opriți pe cei care au ales să plece…

Nu are rost să-i opriți pe cei care au ales să plece. Ei oricum vor pleca dacă nu azi, atunci mâine. Iar dacă nu vor pleca se vor urî pe ei înșiși, pe noi și pe lumea întreagă pentru că i-am forțat să se oprească…

Nunțile de la sate se deosebesc foarte mult de cele din orașe prin tradiții, pregătiri și durată. La noi nunțile se fac foarte pompoase, cu mese mari și cu mulți invitați.

O astfel de sărbătoare a avut prietena mea. Tatăl, fiind în febra pregătirilor, a slăbit cu câteva mărimi. Au ornamentat foarte frumos sala. Au invitat un moderator din alt oraș. S-au adunat rudele din toate colțurile țării. Tortul de zeci de kilograme a fost preparat de cofetari în două ture. Bucatele se preparau, iar muzicanții își acordau instrumentele.

Dimineața devreme mirele a intrat în casă și a anunțat timid:

– M-am răzgândit să mă căsătoresc!

Soacra a alergat și a oftat:

– Cum? Iată coaforul s-a parcat, mâncarea este gata, pâinea a fost adusă, totul ne-a costat foarte scump. Dragule, nu-ți face de cap. Ne vom face de râs în fața oamenilor. Ești doar stresat.

Mireasa, auzind știrea, a leșinat. Socrul a spart un pahar. Cei care au sosit din depărtare, stăteau frapați la ușă. Atunci toată lumea a început să-l convingă, să-l roage și în final nunta a avut loc. Un an mai târziu, el totuși a plecat. După scandaluri și trădări. Socrii cu greu s-au împăcat cu divorțul și timp încă de trei ani au dat datoriile de la nuntă.

Unui bun cunoscut de-al meu părinții nu i-au permis să meargă la facultatea de teologie. I-au spus: „Vei absolvi universitatea agricolă, vei obține o profesie și apoi poți pleca unde vrei”. El a absolvit universitatea și a înnebunit.

O rudă îndepărtată a vrut să se mărite la 17 ani. Mama șocată i-a spus categoric nu, iar ea s-a temut să nu facă ascultare. Acum fata „ascultătoare” are 70 de ani. Nu s-a mai măritat, locuiește într-un mic apartament cu două odăi cu sute de pisici.

Un vecin de-al meu, mai extremist din fire, a prins în pădure o vulpe și a pus-o într-o cușcă pentru iepuri. Ea tânjea, refuza să mănânce, se arunca dintr-un colț în altul al cuștii, iar peste două săptămâni a murit.

Fiecare picior pus în prag trebuie pășit. Oricine a cumpărat un bilet trebuie să plece și să nu rămână din milă sau din vină. Cel care s-a pornit la nord, nu trebuie să se întoarcă spre sud doar pentru că cineva așa a dorit. Peștele caută locuri mai adânci. Nu poți impune o pasăre să danseze ca o balerină sau să se târască. Este imposibil să oprești vântul și să păstrezi vremea frumoasă. Să nu permiți cuiva să se nască sau să moară.

Nu suntem în drept să reținem pe nimeni, să șantajăm, să-l punem în cătușe, să facem apel la conștiință și la bunul simț.

Cei rămași să întâlnească cât mai repede pe cei cu care vor merge împreună pe calea vieții.