Femeia l-a întrebat: „Cu cât vinzi ouăle?” Bătrânul vânzător i-a răspuns: „1 leu oul, doamnă.” O poveste emoționantă!

Într-o zi, o doamnă, s-a apropiat de un bătrân care vindea ouă și îl întrebă: „Cu cât vinzi ouăle?” Bătrânul vânzător i-a răspuns: „1 leu oul, doamnă.”

Atunci femeia i-a spus: „Voi lua 6 ouă cu 5 lei, sau voi pleca și nu voi cumpăra nimic!”

Bătrânul, umil i-a răspuns: „Ia câte ouă vrei la ce preț vrei. Poate că acesta este un început bun, pentru că nu am putut vinde nici măcar un ou astăzi.”

Femeia a luat ouăle și a plecat, simțindu-se învingătoare.

Mai târziu a mers la restaurant cu prietena sa. Acolo, doamnele au comandat tot ce și-au dorit. Au mâncat puțin și au lăsat multe bucate neatinse. Au cerut nota de plată.

Comanda a costat 180 de lei și ea a dat 200 lei, spunându-i chelnerului să păstreze restul.

Acest lucru este o normalitate pentru proprietarul și angajații restaurantului, dar dureros pentru bătrânul și săracul vânzător de ouă.

De ce arătăm întotdeauna că suntem puternici atunci când cumpărăm de la cei săraci? Și de ce suntem generoși cu cei care nu au nevoie de bunătatea noastră?

Mi-am amintit de Lee Kuan Yew (prim-ministrul Singapore) care spunea: „Tatăl meu obișnuia să cumpere bunuri simple de la oameni săraci la prețuri mari chiar dacă nu avea nevoie de ele. Uneori obișnuia să plătească mai mult pentru ele. M-am mirat de asta și l-am întrebat de ce o face? Atunci tata mi-a răspuns cu demnitate: „Este un act de caritate, fiule.”

Atunci când lăsați chelnerului bacșiș 3 lei, să vă amintiți de acest bătrân sau de bătrânele care vând un mănunchi de pătrunjel sau mărar doar cu 1 leu.

Cu siguranță mulți dintre voi nu vor distribui acest articol, dar oamenii cu suflet mare o vor face!