Era foarte târziu. Ora 3 dimineața. Eram cu un prieten în mașină și dintr-odată cineva a bătut în geam…

Îmi voi aminti toată viața emoțiile pe care le-am simțit când petreceam cu privirea acei 2 cerșetori…

Noaptea, stăteam cu prietenul meu în mașină, mâncam un hamburger și cartofi pai de la McDonald`s. Cineva a bătut timid la geam. O deschid. Văd un bărbat chinuit de viață, iar lângă el un copil de 10 ani.

– Băieți, ajutați-mă, vă rog, vreau să-mi hrănesc fiul!

L-am privit cu neîncredere și l-am întrebat:

– De ce nu munciți pentru a putea oferi fiului dvs o viață normală? Nu vă este rușine să cerșiți?

– Scuzați-mă…

El și-a plecat privirea tristă, și-a luat fiul de mână, gențile, și a plecat…

În acest moment, simțeam că motivul putea fi altul și am ieșit din mașină.

– Domnule! Ce s-a întâmplat? Ce faceți aici la ora 3 dimineața?

– Nu putem pleca acasă. Am venit la spital, la soția mea. Toate economiile le-am dat pe tratament, proceduri și medicamente. Am datorii și nici măcar nu știu cum să le întorc… Nu cerșesc pentru mine, dar fiul meu nu a mâncat de o zi. Dacă ați ști ce rușine îmi este…

Auzind toate astea, am ieșit ambii din mașină și ne-am îndreptat la fereastra de comandă.

– Așteptați domnule, nu plecați!

Am cumpărat câteva pungi cu mâncare. Bărbatul, la început a fost timid, dar apoi el și copilul au început să mănânce cu poftă – era evident că le era foarte foame.

I-am întrebat cum vor ajunge acasă. Bărbatul a spus că, în două ore, trece trenul care merge spre satul lor și vor încerca să urce fără ca să achite biletele.

Am scos bani din buzunar.

– Sunt suficienți bani pentru a vă lua bilete?

– Da, sunt prea mulți!

– O să aveți bani și pentru o gustare.

– Mulțumesc foarte mult! Voi întoarce totul! Oameni buni, lăsați-mi numărul de telefon și în câteva zile voi veni din nou la spital și voi întoarce datoria!

– Nu, mergeți în pace. Toate cele bune!

– Fiule, mulțumește băieților.

– Băiatul, foarte timid, ne-a mulțumit, dar și fără indicația tatălui său, se vedea în ochii lui că era recunoscător.

Îmi voi aminti toată viața emoțiile pe care le-am simțit când petrecem cu privirea acei 2 cerșetori. Cu pași grăbiți s-au îndreptat spre gară. Din când în când priveau în urmă…

P.S. Această istorie s-a întâmplat cu mult timp în urmă. Mi-am amintit de ea după ce fiul meu mi-a spus ieri că a cumpărat 1 kg mere (care nu-i plăceau) de la o bunică.

Le vindea pentru câțiva bănuți. Pe frig, ea stătea și aștepta cumpărători, dar nu cerșea!

Sunt foarte mândru de tine, fiule! Ai procedat corect!

error: Content is protected !!