”Două căsnicii și o răpire”: viața ascunsă, pe care a avut-o unica fiică a Reginei Elisabeta a II-a!

Fiica Reginei Elisabeta a II-a, prințesa Ana, mereu era considerată cel mai muncitor membru al familiei. Ea întotdeauna încerca să evite atenția publicului, însă mass-media mereu găsea suficiente motive pentru a scrie despre ea. Presa întotdeauna a fost foarte atentă la modul de viață a prințesei, ținutele ei erau detaliat analizate de cei mai notorii critici de modă, iar partenerii acesteia nu aveau nici o șansă să rămână neobservați. Însă, prințesa Ana își dorea un singur lucru – ca publicul să uite de ea și ca aceasta să-și poată trăi viața după bunul său plac.

Ana s-a născut în data de 15 august, anul 1950, în rezidența Clarence House, Londra. În acea perioadă, bunicul ei, regele George al VI-lea era într-o stare bună de sănătate, iar Elisabeta încă nu deținea titlul de regină. Prințul Charles era doar cu 1.5 ani mai mare decât sora sa, de aceea aceștia doi au copilărit împreună. Deoarece părinții erau ocupați de problemele guvernamentale, copii au avut parte de numeroase bone. Cel mai mult suferea Charles. Fiind adult, acesta deseori își amintea cât de mult i-au lipsit părinții pe când era copil.

Relația Anei cu părinții a fost una mult mai caldă. Prințesa i-a tratat pe aceștia cu mult respect și recunoștință. ”Nu cred ca mama ne-a îngrijit mai rău decât alte femei pe copiii lor. Îmi este foarte neplăcut să cred că cineva ar putea gândi atât de urât.” – a declarat prințesa în unul din interviurile sale.

Ana avea foarte multe în comun cu mama sa. Acestea adorau caii și câinii. Ducele din Edinburgh, tatăl a 4 copii, avea un loc special în suflet pentru Ana. Adesea, poza Anei stătea pe biroul ducelui, iar cea a feciorilor săi era foarte greu de văzut.

După părerea biografului regal, Sally Bedell Smith, tatăl își aprecia mult fiica pentru inteligența sa. Sally scrie: ”Ana este la fel de ageră, precum și ducele. Ambii nu tolerau comunicarea cu oamenii nerozi, de aceea erau foarte selectivi în căutarea unui interlocutor.”

Prințul Charles a avut de suferit enorm – pe lângă faptul că nu-i ajungea atenția părinților, mai suferea și de gelozie, crezând că Ana este cea mai iubită în familie. Deși Ana petrecea mult timp cu fratele său, îl susținea, practicau hipismul și mergeau la petreceri, totuși conflictele între acești doi erau mereu prezente. Ei aveau caractere absolut diferite – Ana era foarte încrezută în sine și muncitoare, iar Charles era slab și fără voință.

Deși Ana era o tânără foarte atrăgătoare, nu s-a preocupat de viața personală și s-a dedicat totalmente lucrului. În anul 1969, prințesa a absolvit școala și a început să-și onoreze cu responsabilitate îndatoririle regale: în mod regulat vizita evenimente cu caracter caritabil, se întâlnea cu oficialii guvernamentali sau cu cetățenii de rând a țării sale.

La fel de mult precum lucrul, Ana adora și sportul ecvestru. În anul 1970 prințesa a devenit un călăreț profesional, iar în 1971 a câștigat Campionatul European Individual, clasamentul Întreceri. Peste 5 ani, aceasta a plecat la Montreal, să participe la Jocurile Olimpice. În prezent, Ana este membrul onorific a comitetului Internațional Olimpic.

Datorită dragostei pentru acest sport, Ana și-a făcut cunoștință cu primul său soț – locotenentul Mark Phillips. Aceștia au făcut cunoștință în anul 1968, dar au înțeles că sunt predestinați să fie împreună abia peste câțiva ani.

În anul 1970 Ana a avut o relație de scurtă durată cu militarul Andrew Parker Bowles. Deoarece reputația acestuia nu era una prea bună, relația lor a fost una scurtă, dat frumoasă. Aceștia doi au rămas foarte buni prieteni și comunică până în prezent. După părerea scriitorului britanic Phil Dampier, Andrew a fost prima adevărata dragoste a Anei, de aceea au creat o legătură spirituală atât de puternică.

În anul 1973 Ana s-a căsătorit cu Mark Phillips. Cu un an mai devreme, Mark a luat medalia de aur la Jocurile Olimpice din Montreal. Nunta a fost foarte pompoasă, iar părinții Anei au aprobat această uniune, chiar dacă mirele fiicei lor nu avea nici un titlu aristocratic. Familia regala visa ca Ana să fie fericită. Elisabeta a II-a chiar a dorit să ofere mirelui un titlu onorific, însă acesta a refuzat modest propunerea.

Curios este faptul că ceremonia a avut loc de ziua lui Charles. Acesta împlinise atunci vârsta de 25 de ani. Evident, era extrem de dezamăgit de faptul că toată atenția a revenit Anei și nimeni nu a luat în considerație ziua de naștere a prințului. Unde mai pui, Charles era profund indignat de faptul că Ana și-a aranjat viața personală înaintea lui.

Peste 1 an, un eveniment foarte neplăcut a dat peste cap toată viața familiei regale – a avut loc o tentativă de răpire a prințesei. Când Ana și soțul ei se întorceau de la o serbare caritabilă, automobilul acestora a fost blocat de către o altă mașină. Mașina inamicului era condusă de Ian Ball, în vârstă de 26 de ani. Acesta a reușit să-l rănească pe șoferul și bodyguardul Anei, precum și pe un jurnalist de la ”The Daily Mail”. După cum s-a aflat, Ian planifica răpirea prințesei, cu scopul de a primi o recompensă în sumă de 2 milioane de lire sterline. Uimitor, dar infractorul a dorit să transmită acești bani Serviciului Național de Protecție a Sănătății.

Ana a încercat să negocieze cu Ian, explicându-i că nu dispune de o astfel de sumă. Însă, acesta nu a lăsat-o să plece. ”Eram foarte furioasă. Îi explicam că nu voi ieși din mașină și deja doream să-l lovesc. M-a oprit doar faptul că acest individ ar fi putut cu ușurință să tragă în mine.” – prințesa își amintea acea seară oribilă.

Când Ian a fost reținut, s-a aflat că acesta suferea de o boală psihică, fapt ce l-a scăpat de închisoare. El a fost trimis pentru tratament la o clinică de psihiatrie.

În anul 1977, prințesa Ana a devenit mamă. Fiul său a fost numit Peter. Trei ani mai târziu, Ana a dat naștere unei fiice, pe nume Zara.

Însă, copii nu au făcut ca relația lui Mark și Ana să devină mai puternică. Dimpotrivă, aceștia au început să se îndepărteze. Mark își petrecea tot mai des timpul liber cu prietenii săi, în compania altor femei, iar Anna la fel se bucura de atenția admiratorilor.

Soții s-au despărțit în anul 1989. Aceștia au preferat să nu facă publică informația despre viața lor personală, evitând atenția presei.

Însă, tainele mereu ies la iveală. În anul 1991, s-a aflat de fiica nelegitimă a lui Mark și Heather Tonkin, profesoară din Noua Zeelandă. Heather afirma că fetița sa de 5 ani, Felicity, este fiica lui Mark și că toți aceștia ani el o ajuta financiar. Deși Mark nu își recunoștea fiica, testul de ADN a dovedit paternitatea. În anul 1992, Mark și Ana au divorțat.

Pentru Ana, acest divorț nu a devenit o mare tragedie, deoarece inima ei era deja ocupată. Noul ales al prințesei a fost adjunctul reginei Timothy Lawrence, cu care s-a căsătorit imediat după divorț.

Ceremonia a fost una modestă și avut loc în Scoția. Chiar dacă aceștia nu au avut copii, Timothy se înțelegea foarte bine cu copii Anei, Peter și Zara.

Modul de viață al Anei este unul destul de modest. Aceasta nu este interesată să trăiască în lux sau să poarte ținute de la cei mai renumiți designeri. Ea a redus la maxim numărul personalului, iar aceleași ținute sunt purtate ani la rând. Ce ține de preferințele gastronomice, prințesa nu este deloc capricioasă. Tolerează produsele de tip fast food și evită orice lux sau produse exotice în alimentație.

Ana deseori face haz pe seama fratelui său, prințul Charles. Acesta se consideră un amator înrăit a produselor organice și naturale. Uneori Ana îi sugerează să fie mai simplu, deoarece doar așa ceilalți îl vor agrea.

Britanicii o îndrăgesc mult pe Ana. Cu siguranță, aceștia vor fi bucuroși dacă Ana va deveni Regină. Din păcate, șansele sunt minime.