Acest grafic explică cele 20 de prejudecăți cognitive care determină deciziile pe care le luăm în viață

Cu toții luăm din când în când decizii proaste. Dar v-ați gândit vreodată care sunt instrumentele mentale care v-au făcut să greșiți? Astăzi vom discuta despre 20 dintre cele mai răspândite prejudecăți cognitive care vă pot deruta în momentul în care trebuie să luați o decizie.

Această listă a fost alcătuită de Samantha Lee și Shana Lebowitz de la Business. Probabil ați auzit de “efectul placebo” sau “efectul de turmă”, dar alți termeni cum ar fi “eroarea de proiecţie”, “cantonarea în prezent” ș.a. sunt mai puțin cunoscute publicului larg.

Deși nu este o sarcină foarte ușoară, identificarea cauzelor luării unor decizii proaste poate fi de un real folos pentru deciziile viitoare. Având cunoștințele din articolul nostru de azi, veți putea evita mai ușor “efectul punctului orb”, care în primul rând înseamnă incapacitatea de a recunoaște propriile prejudecăți cognitive.

20 de prejudecăți cognitive care determină luarea unor decizii noastre

1. Ancorarea

Oamenii se bazează excesiv pe prima informație care intră în discuție. În timpul unei negocieri salariale, persoana care exprimă o cifră concretă este cea care definește marja rezonabilă pentru negociere.

2. Disponibilitatea euristică

Oamenii supra-apreciază informațiile pe care le dețin. Spre exemplu cineva ar putea argumenta că fumatul nu e un pericol pentru sănătate din motiv că ar cunoaște un fumător activ care a trăit 100 de ani.

3. Efectul de turmă

Probabilitatea ca o persoană să adopte anumite viziuni crește odată cu numărul de oameni care împărtășesc aceste viziuni. Acesta e unul din motivele pentru care ședințele cu mulți participanți sunt neproductive.

4. Efectul punctului orb

Incapacitatea de a recunoaște propriile prejudecăți cognitive este însăși o prejudecată cognitivă. Oamenii observă mult mai des astfel de prejudecăți în alte persoane decât în propriul mod de gândire.

5. Efectul confirmării deciziei

Atunci când luați o decizie, vă bucurați că ați făcut-o chiar dacă ea are dezavantaje evidente. Spre exemplu proprietarul unui câine îl admiră chiar dacă el e răutăcios și mușcă oamenii pe stradă.

6. Iluzia legității

Oamenii tind să vadă legități în evenimente întâmplătoare. Aceasta e cheia la tot felul de jocuri de noroc, bunăoară în cazul ruletei oamenii tind să creadă că după o serie de culori roșii va cădea iarăși o culoare roșie.

7. Efectul preconcepției

Noi tindem să ascultăm doar informațiile care confirmă preconcepțiile noastre. Acesta este motivul pentru care e dificil să porți o discuție rațională despre vaccinuri sau încălzirea globală, subiecte în privința cărora majoritatea oamenilor au preconcepții.

8. Prejudecata conservării

Când apare un argument nou, oamenii tind să nu-l accepte, ci să rămână la concepțiile lor vechi. Oamenilor le-a luat mult timp să accepte că pământul nu este plat, ci sferic.

9. Prejudecata informării

Oamenii tind să creadă că o colectare mai amplă de informații îi va ajuta să ia o decizie mai bună. Realitatea e că supra-informarea vă poate deruta, căci pentru decizia corectă sunt suficiente informațiile de bază.

10. Efectul struțului

Acesta constă în ignorarea informațiilor negative sau nedorite, exact cum struțul își bagă capul în nisip. Cercetările arată că investitorii își verifică mult mai rar valoarea afacerii în perioada de criză decât în perioada de înflorire.

11. Prejudecata rezultatului

O decizie nu trebuie judecată în baza rezultatului pe care l-a generat. Spre exemplu faptul că ați câștigat în jocuri de noroc nu înseamnă că decizia de a participa la jocuri de noroc este bună.

12. Încrederea exagerată

Unii oameni au o încredere exagerată în propriile puteri și abilități, iar asta îi face să ia decizii inadecvate. Experții sunt mult mai înclinați spre această prejudecată cognitivă decât oamenii simpli, căci consideră că ei din start au dreptate.

13. Efectul placebo

Acesta constă în convingerea că simpla încredere că decizia va avea efectul dorit face ca acest efect să aibă loc. În medicină pacienții care iau pastile false simt aceleași senzații psihologice ca și cei ce iau pastile autentice.

14. Prejudecata inovației

Oamenii care vin cu o idee inovativă tind să exagereze efectul acesteia și să neglijeze neajunsurile ei.

15. Efectul recurenței

Oamenii tind să pună o valoare mai mare pe informațiile obținute recent decât pe datele mai vechi. Spre exemplu investitorii tind să ia decizii pornind de la ideea că piața se va comporta exact ca în momentul de față, iar nu ca în trecut.

16. Efectul proeminenței

Noi tindem să ne concentrăm pe lucrurile pe care le înțelegem mai bine și mai clar. Bunăoară când este vorba de moarte, oamenii se gândesc mai curând la o crimă sau un accident, în ciuda faptului că e mult mai probabil să moară din cauza unei boli.

17. Percepția selectivă

Oamenii percep lumea în funcție de propriile așteptări. S-a demonstrat pe cale experimentală că într-un joc de fotbal jucătorii fiecărei echipe tind să vadă mai multe încălcări la adversari decât la coechipieri.

18. Stereotipizarea

Aceasta reprezintă atribuirea unor calități și comportamente unui membru al unui grup fără a cunoaște de fapt calitățile sale personale. Astfel noi percepem o persoană străină ca prieten sau dușman în funcție de etnie, profesie și alte criterii.

19. Prejudecata de supraviețuire

Oamenii trag concluzii greșite atunci când se concentrează exclusiv pe exemple pozitive. Spre exemplu cineva ar putea crede că a te ocupa cu afaceri este un succes garantat din simplul motiv că ei nu cunosc nici un antreprenor care a eșuat.

20. Efectul riscului zero

Sociologii au determinat că oamenilor le place certitudinea, chiar dacă asta e contra-productiv. Noi tindem să ignorăm riscurile, considerând că decizia nu poate fi altfel decât corectă.

error: Content is protected !!