Formarea caracterului: copilul începe să pună condiții

Multe mame se ciocnesc cu situația în care îl roagă pe copil să facă ceva și primesc un răspuns de genul: “Voi face asta dacă în schimb îmi dai…”, după care poate urma o listă impresionantă.

Fiecare părinte are propria reacție la așa ceva. Unii strigă la copil, alții îl pedepsesc, alții în genere cad pradă acestui “șantaj”. Dar foarte puțini își dau seama că înșiși părinții sunt responsabili pentru formarea unei asemenea viziuni la copil.

Mulți părinți au aceeași practică în raport cu copilul: “Dacă nu mănânci terciul, nu primești bomboane”, sau “nu mergi la joacă”, sau “nu mănânci înghețată” etc. În acest fel copilul se obișnuiește cu astfel de “negocieri” și le pune el însuși în practică mai târziu.

Copiii sunt ca un burete, însușind tot ce văd în jurul lor în primii ani de viață, mai ales când este vorba de exemplul părinților. Pentru copil ceea ce fac părinții este mereu bun și corect, de aceea văzând “șantajul” mamei, începe să îl practice și el, fără să se gândească la laturile negative ale acestei acțiuni.

Atunci când copilul observă că acest truc funcționează, el începe să și-l însușească și mai mult și să-l dezvolte. Nu e de mirare să vezi copii de 8-10 ani spunându-le părinților că nu vor face temele pentru acasă până aceștia nu le vor cumpăra calculator, smartphone sau alte jucării.

Părinții nu trebuie să cedeze în fața acestor provocări. În nici un caz nu îi promiteți copilului că îi veți îndeplini dorințele pe care le pune ca și condiție pentru anumite acțiuni. Dacă va vedea că șantajul e eficient, nu copilul nu va mai face nici un pas fără să aibă un anumit profit!

Părinții trebuie să fie prietenii copilului lor, dar trebuie să aibă și autoritatea pe care copilul să o asculte. Cadourile trebuie oferite copiilor fie cu anumite ocazii (zi de naștere, Sf. Nicolae etc.), fie fără nici un motiv, ci pur și simplu ca un gest de dragoste. Cadourile condiționate, “remunerările” nu sunt binevenite.

Copilul are anumite îndatoriri: el trebuie să învețe, să îi ajute pe maturi, să facă ordine la el în cameră, să aibă grijă de surioara mai mică etc. În acest fel el se pregătește pentru viața matură, când va trebui să-și asume responsabilități și mai importante.

O situație foarte dificilă apare atunci când copilul își dorește o jucărie foarte scumpă. Și mai grav e dacă prietenii sau colegii săi au o asemenea jucărie, iar părinții nu și-o pot permite.

Mama și tata trebuie să discute serios cu copilul, să îi explice situația financiară a familiei și să-l ajute să își prioritizeze dorințele. Un artificiu foarte eficient ar fi să îi arătați copilului un exemplu concret: luați o sumă de bani și arătați-i câți dintre ei trebuie să cheltuie familia. Totodată subliniați că pentru a câștiga mai mulți bani în viitor, el trebuie să învețe astăzi cât mai bine și atunci își va putea permite lucrurile pe care și le dorește.

Copiii sunt niște ființe pline de inocență și gingășie. Practic toate lucrurile rele ei le împrumută de la maturi, lucru pe care mulți maturi nu îl înțeleg sau nu și-l asumă.

Aveți grijă de copiii dvs., oferiți-le un exemplu plin de dragoste, înțelegere și compasiune și depuneți tot efortul pentru a îi educa și a-i pregăti pentru viața matură!

loading...

error: Content is protected !!