Este exclusiv vina părinților: 12 motive pentru care copilul este neascultător

Educația copiilor este un proces pe cât de serios și important, pe atât de dificil. Toată lumea își dorește să aibă copii cuminți, ascultători și binevoitori, dar realitatea de multe ori este diferită.

De altfel atunci când copilul are un caracter capricios și neascultător, înainte de toate este vorba de vina părinților. Chiar dacă nu părinții au încurajat un asemenea comportament, cel puțin ei sunt cei care au sarcina de a corecta situația.

Așadar, ce greșeli se fac atunci când copilul devine neascultător?

1. Considerați că aceasta e doar un mod de a-și exprima emoțiile

Dacă vedeți la copilul dvs. comportament inadecvat, adică este bătăuș, îi mușcă sau îi înjură pe alți copii și nu reacționați în nici un fel la asta, atunci este o problemă gravă.

Sarcina dvs. ca părinte este să aflați ce a provocat această furie a copilului și să îi explicați că orice acțiune a sa va avea consecințe asupra viitorului său.

2. Nu îi permiteți copilului să se maturizeze

Mulți părinți blochează maturizarea firească a copiilor lor. Ei nu le încredințează nimic, nu le permit să ia decizii și să fie responsabili pentru ceva.

Prin urmare reacția copilului este să se comporte la fel ca și în primii ani de viață, să rămână același copil capricios care nu face nimic și așteaptă să fie dus în brațe.

3. Transferați vina asupra altcuiva

E adevărat că din fragedă vârstă copiii imită practic tot ce văd. Dar chiar dacă atitudinea copilului este cauzată de anumite emisiuni sau desene animate în care el vede exemple proaste, asta nu e o scuză pentru părinți.

Anume părinții au responsabilitatea să se asigure că cei mici au exemple demne de urmat, iar atunci când totuși apar exemple proaste, părinții trebuie să îi explice micuțului de ce acel comportament este inacceptabil.

4. Nu conștientizați ce înseamnă a fi părinte

Unii oameni cred că un părinte bun e cel care îndeplinește toate dorințele copilului. De fapt părintele nu este un servitor, ci un conducător!

Scopul dvs. nu este să răsfățați copilul în toate felurile posibile, crezând că asta e o manifestare de dragoste, ci să creșteți un om cinstit, responsabil, pregătit să trăiască o viață matură peste câțiva ani.

5. Îl faceți pe copil să se simtă deosebit

De fapt orice copil este deosebit în felul său, dar asta încă nu înseamnă că trebuie să îi arătați asta cu orice ocazie. Trebuie să existe anumite limite, copilul trebuie să înțeleagă că nu tot universul se învârte în jurul său.

Atunci când copilul este răsfățat peste măsură, el începe să fie neascultător, căci crede că dorințele sale sunt cel mai important lucru din lume.

6. Închideți ochii deoarece copilul este mic

Faptul că el este mic încă nu înseamnă că el trebuie să fie și indisciplinat. Sigur orice copil face greșeli până cunoaște lumea, dar asta nu e o scuză pentru a privi greșelile sale ca pe o normalitate.

Comunicați cu cei mici, explicați-le ce este bine și ce nu și nu așteptați manifestări extreme pentru a începe asemenea discuții, căci poate fi prea târziu.

7. Îi permiteți să se comporte urât cu dvs.

Atunci când copilul își permite să vorbească urât cu maturii, responsabilitatea este complet asupra părinților.

Copilul trebuie să aibă o atitudine respectuoasă și prietenoasă față de părinți, altfel nu vă mirați dacă el este neascultător și face orice vrea el.

8. Îi acordați puțină atenție

Părinții trebuie să știe care ar fi comportamentul normal al copilului și să aibă grijă ca el să se comporte cât mai aproape de această normalitate.

Urmăriți momentele în care copilul își permite să întreacă aceste limite și indicații cu dragoste asupra greșelii sale. Și bineînțeles nu uitați că exemplul părinților este cea mai puternică învățătură.â

9. Nu sunteți obiectivi

Atitudinea neobiectivă a părinților față de copii de fapt le creează multe probleme de personalitate celor mici. Rețineți că lumea în care va ieși copilul nu îl va privi cu aceeași dragoste pe care o aveți voi ca părinți, de aceea nu confundați dragostea cu responsabilitatea.

10. Nu luptați cu isteria manifestată în public

Dacă sunteți permisivi în asemenea situații, îi transmiteți copilului ideea că lui îi este îngăduit orice. Atunci când va crește, el va trece printr-un șoc psihologic văzând că lucrurile nu stau chiar așa.

11. Îl protejați pe copil de absolut orice

Cea mai sigură lecție este cea învățată din propriile greșeli. Atunci când nu îi permiteți copilului să vadă urmările negative ale acțiunilor sale, îl lipsiți de o lecție foarte importantă.

Respectiv dacă nu îi arătați copilului că un comportament inadecvat are urmări nefaste pentru el, nu vă puteți aștepta la o corectare a situației și a atitudinii sale.

12. Vă este frică să fiți șeful

Nu evitați să vă manifestați autoritatea de părinte. Capriciile copilului sunt un semn că el nu vă vede ca pe o autoritate și își poate permite prea multe lucruri. E în interesul celor mici să știe că există o ordine, că părinții într-adevăr își asumă educația sa.

Cel mai important este să înțelegem că a fi părinte nu înseamnă a fi slugă sau doar un prieten oarecare. Iubiți-vă copiii cu toată inima și asigurați-le o educație bună!

error: Content is protected !!